Era odata doua buburuze. Ce ciudat. Bubu si Ruza le spunea. Ele stiau, dar parca nu realizau. Bubu o placea mult pe Ruza pentru ca ea avea 7 pete frumoase, cum nu mai vazuse. De un negru ca si carbunele. 7! Era perfecta. Desi toate buburuzele aveau 7 pete, Ruza lui i se parea unica. Ruza si ea il iubea. Dar in secret. Era tare orgolioasa. Ruza era oldfashion. Credea inca in faza ca insectul trebuie sa ceara prietenia. Si astepta. Nu putea sa faca ea primul pas. Nu se cadea. Ruza era un pui, kidutz de gargarita. Zilele treceau, cei doi se vedeau, vorbeau, ba chiar imparteau si mici insectute, dar atat. Si cei doi sperau. Bubu e un timid si jumatate. Se facea roz in pometi cand o vedea si nu putea sa ii spuna nimic. Timpul trecea… si trecea… si Bubu si cu Ruza se iubeau… dar in secret… ca doua gargarite frumoase. O dragoste neimpartasita e uneori mai frumoasa ca una adevarata pentru ca e pura. Nu ti-o strica nimeni. E a ta. Tu o modelezi, in gandul tau si in inima ta. Dar doar a ta… Intr-o zi, Bubu ii spune: Ruza, vrei sa fii prietena mea? Insa Ruza… de atata asteptare si de atatea iluzii devine vaca domnului… Nu calca buburuze, deoarece calci pe suflete!