
A-nceput de ieri sa cada,cate-un fulg,dar nu a stat.Ma uit afara,e frumos,dar sufletul meu plange. A mai trecut o vara,a mai trecut o toamna. Si iata,iarna e aici. Fulgii albi de binecuvantare imi alina sufletul,mi-l acopera cu un strat de fericire,si pe masura ce imi raneste inima si se topeste,corpul meu ingheata,si plange.Plange de dorul tau. Amintiriile ingeata si raman in trecut..si astfel nu imi mai pot aminti de timpul petrecut impreuna..plin de speranta..si inocenta,care acuma e doar suferinta.Am inghetat de tot nu mai simt nimic.MA ut intens la fulgii marunti ce ma acopera si ma simt pierduta... departe aparente..unde totul era posibil alaturi de tine...realitatea, rece, cruda,si ma apasa...si nu mai pot sa scap...In linistea profunda,si inspaimantatoare,care ma aduce la disperare,aud o voce,calda si blanda..care ma alina...am ajuns in rai???Nu! am vedenii!! nu stiu ce este .dar imi alina sufletul...Se apropie de mine,..ma ridica..si cu un sarut fierbinte,corpul meu invie odata cu sufletul meu..e el..m-a salvat de infernul etern,care ma cuprinsese...acuma totul prinde culoare,si iarna devie o poveste..cu printi,si printese